περπατώντας μες στο χιόνι,
το χέρι μου σε πέντε γωνίες, σαν αστέρι,
Το μπράτσο μου, ουρά κομήτη.
Στερέωμα - ο ώμος και το στήθος μου.
Η κρυφή τους ζέστη
κάτω απ’ το στολισμένο πράσινο δένδρο.
Τα μάτια μου, δύο βέργες μες σ’ένα περιδέραιο
Ave, Χαίρετε, άνδρες, γυναίκες,
χιονίζει πάνω από δευτερόλεπτα, από ώρες,
*****
Nichita Stănescu
Colindă de inimă
Voi colinda cu inima mea
mergând prin zapadă,
mâna mea în cinci colțuri ca o stea
începe cuvinte să vadă.
Brațul meu, o coadă de cometă;
umărul și pieptul meu - cer.
Căldura lor secretă
lucește albastru de ger.
Să fiți liniștiți, să aveți parte de liniște albă
sub cetina verde împodobită.
Ochii mei, două vergele-ntr-o salbă,
împodobesc ora, clipita.
Ave vouă, bărbaților, femeilor,
inima mea vă salută,
ninge deasupra secundelor, orelor,
cu zăpadă argintie și mută.
Ding-dang, numai inima, ding-dang numai ea
bate la mesele voastre,
în noaptea aceasta e-o singură stea